Asa e, s-a stricat ceva, dar in cu totul alt creier!

S-a nimerit sa fiu si eu destinatarul unui mesaj care cuprindea un interviu cu istoricul, eseistul, filozoful etc. etc. Neagu Djuvara (“S-a stricat ceva in creierul acestui popor” – Evenimentul Zilei, 21 noiembrie 2009). M-am bucurat ca, printre atitea pilde de la Dalai Lama, mesaje de la mamici disperate in care se cerea sa retrimitem un mesaj umanitar catre toti prietenii nostri ca sa primeasca respectivele cite 5 centi in cosuletul milei prin cei de la Yahoo! sau de la Microsoft, voi fi avut si eu satisfactia lecturarii unor note de demult, ca sa ma faca sa mai uit de cenusiul cotidian si de mizeriile umane din proximitatile verticale, orizontale, diagonale...

Stupefactie! In loc de mult asteptata vraja, cu sau fara buna stiinta au fost strecurate jeturi de aburi cianhidrici, bine dozati, dar, din fericire, "usor" tardiv. Nu mai lungesc preambulul pen' ca mi-e cam rau de la lingurica la simtirea upercuturilor pe cit de neasteptate, pe atit de dureros de infantile si penibile pentru onorabilul eseist.

La confruntarea celor doi candidati pentru functia de presedinte al statului din turul II, si sotia mea si fiica-mea cea mare mi-au semnalat (contrariate si destul de adinc de negativ afectate) prezenta distinsului Neagu Djuvara in rindul al doilea, daca nu ma insel, al celor din tabara lui Crin Antonescu. Cu gindul si la CD-urile pe care le ascultam tustrei in masina in peregrinarile noastre pe drumurile patriei, re-invatind "Istoria romanilor povestita celor tineri", am incercat sa-i iau apararea si sa le explic fetelor ca in mod sigur convingerile politice ale distinsului istoric sunt cu adevarat liberale si nu-i permit fandari politice in alte zone, mai ales la senectutea-i de invidiat. Ca, probabil, a ramas singurul din toata tagma politichiei romanesti care mai stie ce e aceea o doctrina politica si din cauza careia s-a inrolat in haita cu pricina, sperind si el ca si alde Coposu, Diaconescu, Ratiu si altii ca vor fi modele si chiar modelatori... De unde naiba sa-mi dau seama ca intre domnul Neagu Djuvara si un strungar de categoria a III-a de la Combinatul de Utilaj Greu s-ar putea sa fie doar mici diferente de capacitate de stocare a informatiei, ca despre procesarea ei nu se mai poate vorbi atunci cind se aduna prea multa: e ca si cum vrei sa amesteci un ghiveci intr-o oala subdimensionata dupa ce ai pus de toate, pe rind, fara sa-ti rezervi un minim de spatiu. Chestia asta tine, de altfel, si de igiena: cind incepi sa dai pe afara, e bine sa ai ce face cu ce mai poti recupera!

Am admirat si, in pofida cel putin a dezagreabilei impresii dupa citirea interviului, voi continua sa impartasesc un adinc respect pentru vitalitatea fizica, dar mai ales pentru motilitatea intelectuala expansiva, deseori generatoare de o satisfactie identica clipei de fericire dintr-o zi torida de vara cind cerul gurii iti este parca zdrobit de explozia sutelor de bule din ceea ce englezii numesc atit de revigorant the sparkling water. Si totusi, domnule Djuvara, sunt momente pe care fie va trebui sa le explicati, fie sa va retrageti "avioanele" si sa re-atribuiti "porumbeii" altora, invocind fie motive tipografice, fie "melancolii de catelus, uitat de cineva pe-afara", cum zicea Topirceanu.

"N.D. - În turul întâi sunt moralmente obligat să votez pentru candidatul liberal, pentru că, cinstit vorbind, e mai puţin rău. Crin Antonescu e răul cel mai mic. [...]

EvZ - Candidatul liberal pare dependent chiar în interiorul propriului partid.

N.D. - Nu-mi dau seama. Să ştiţi însă că putem avea surprize. Când deţii puterea, descoperi nişte lucruri cu totul neprevăzute. Nu trebuie să-l judeci pe om înainte de a-l vedea în exerciţiul puterii. [...]

EvZ - Vi se pare Crin Antonescu capabil să "rupă pisica" în cazul în care ajunge la Cotroceni? 

N.D. - Ei, aia e. That's the question! Dacă le are destul de... ştiţi dumneavoastră ce."

Domnule Djuvara, acesta este un derapaj extrem de grav! Impardonabil, ca sa va traduc in limbajul anilor interbelici.

1. Domnule Djuvara, ati intrat cu buna stiinta in partidul liberal (sorry, momentan mi-e cam greata sa-l scriu cu majuscule!) si, probabil, chiar cu dorinta de a impinge lucrurile catre zorile normalitatii. Domnule Djuvara, imi pare rau, dar in aceste circumstante AVETI OBLIGATIA CEL PUTIN MORALA SA VA CUNOASTETI FOARTE BINE COLEGII DE PARTID! Foarte bine inseamna incepind de la simplul gest de a se spala pe maini dupa cind se duce la WC si pina la detaliile care tin de profesionalismul si de cultura respectivului. Aceste lucruri trebuie sa va fie foarte limpezi. Cu personalitatea dumneavoastra, din pacate, ATI GIRAT UN INDIVID FARA SCRUPULE SI ONOARE, UN LAS, UN PARVENIT FARA SIMTUL RASPUNDERII, O TINICHEA SPOITA IN GRABA, UN BALON DE SAPUN SI NIMIC ALTCEVA. (Pentru argumentatie, va rog sa aveti amabilitatea sa (re)ascultati cel putin discursul din ziua votarii Guvernului Romaniei (23 decembrie 2009): penibil, lamentabil, de o crasa josnicie si mai ales de un limbaj din cel mai prost lemn mucegait, de l-a facut gelos pina si pe Ion Iliescu. Daca veti putea trece usor peste starea de voma, atunci va rog sa revedeti si celelalte di_scursuri contradictorii din ultimele 4-5 saptamini. Sa va vad atunci ce stomac tare aveti! Asta daca vreti sa recunoasteti, evident!).

2. Domnule Djuvara, chestia asta cu judecatul omului numai in exercitiul puterii sa i-o spuneti tandru lu' tanti Mimi Popescu, coafeza de la etajul 1, lu' nea Gigi Berlocea, faiantarul de la parter, lu' Fane Burlan de la mansarda si altor colocatari de pe scara blocului in care probabil locuiti, la sedinta comitetului de asociatie atunci cind va votati seful de scara si administratorul imobilului. Domnule Djuvara, ORICE OM CU SCAUN LA CAP (acuma depinde si de... scaun si de cap!) STIE CA NU SE FAC EXPERIENTE PE O TARA INTREAGA, NUMAI ASA, DIN PLACEREA SADICA DE A VEDEA CUM SE COMPORTA OMUL CU PRICINA CIND AJUNGE PRESEDINTE! Daca aveti chef sa faceti studii patologice privind comportamentul uman in functii de decizie, nu aveti decit sa va investiti soacra in functia de presedinte de asociatie, dar va rog, lasati-ne vietile noastre in pace! Multi dintre noi nu vor avea sansa de a atinge performanta dumneavoastra senectute si tocmai de aceea va recomandam sa nu mai propagati astfel de injurii. 

"[...] Sorin Oprescu primar. Când votezi asemenea indivizi, înseamnă că se continuă un fel de orbire care aduce aminte de primele alegeri democratice din mai 1990."

Numa' olecutzica... Fata de Crin Antonescu, Sorin Oprescu a mai taiat niste oameni, pe unii chiar i-a si pus pe picioare si, aici, aveti dreptate: cam atit. Adica CV-ul lui Oprescu poate  cuprinde doar o pagina format A4...? Hmm... Probabil ca numele de Crin o fi venind (premonitivi parinti!) si de la albul imaculat al foii pe care ar fi trebuit scris CV-ul acestuia?! In afara de caca si pipi ce-a facut Crinulet in cei 50 de ani?! Si daca alte diferente intre cei doi nu prea sunt, de ce naiba o fi fost zincatul ala "raul cel mai mic"!? Mda... 

Sa mergem mai departe:

"Adică, cu un preşedinte fără puteri prea mari, însărcinat cu numirea primului ministru şi cu rolul unui arbitru. Dar cu un parlament puternic. [...] A spus-o şi Churchill: democraţia parlamentară e detestabilă, dar e cel mai suportabil regim pe care îl putem imagina.

Cu atât mai mult cu cât domnul Băsescu apasă pe pedala dezgustului faţă de parlamentari."

Da, cam timpit Churchill asta. Zicea una buna si dupa aia dadea cu mucii-n fasole. Da, pe bune, structurile politice de conducere ale anilor '35-'45 chiar pot fi considerate repere de normalitate? Oare realitatile economice si conjucturale prezente nu determina si obliga la alte structuri? Habar nu am ce responsabilitati avea parlamentul britanic atunci, dar atentie! Democratia parlamentara era detestabila intr-o tara in care acum 5-600 de ani nici macar un rege nu putea face ce vrea, de exemplu, pentru ca... era impotriva legii! Recititi Shakespeare si veti fi probabil uluiti de respectul pentru lege si cuvintul dat. Repet, acum 5-600 de ani! Dupa o experienta in Albion de un an pot sa spun ca nu cred sa se fi schimbat mai nimic in ce priveste responsabilitatea individului fata de sine si fata de societate. Acolo si mai peste tot in Europa, semnatura si cuvintul de onoare reprezinta TOTUL. Democratiile veritabile functioneaza TOCMAI pentru ca sunt fundamentate de aceste atribute de responsabilitate. Ceea ce la noi nu este cazul. Ba mai rau, sunt luate la misto si balacarite in modul cel mai odios si execrabil cu putinta. A reaminti zicerea lui Churchill ca premonitie pentru pseudo-sistemul politic carpato-danubiano-pontic fara sa detaliezi nimic despre cum arata democratia britanica in comparatie cu vidul si de bun simt de aici, este cel putin o blasfemie.

Este incredibil cit infantilism si ce uriasa ignoranta la un asa om politic! De exemplu, presedintele statului este si presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, care CSAT nu se reuneste numai cind e vorba de razboi, ci si cind sunt probleme de securitate economica a statului! Explicati cum dracu' sa coordoneze "un arbitru" o sedinta de strategii economice de perspectiva si, implicit, de securitate ale unui stat?! Si in CSAT NU presedintele ia decizia, ci conduce sedinta, deciziile luaindu-se prin vot, iar multe situatii exced deciziei CSAT, fiind prezentate ulterior Parlamentului pentru validare sau respingere. In fine, probabil ca se pot gasi si alte formule de conducere a CSAT, mult mai coerente si poate mai neechivoce s.a.m.d. Dar nu CSAT-ul e problema aici, evident, asta era doar un exemplu despre o propunere aberanta fara o solutie alternativa - doar asa, ca sa ne aflam in treaba, nu? Domnule Djuvara, vreti nu vreti, realitatea este ca in Romania, acum, ESTE O DICTATURA PARLAMENTARA! Adica o turma de vreo 470 de parlamentari vorbesc si iau decizitii cu nesimtire in numele meu si al celorlalti peste 20 de milioane dupa cum li se nazare: suspenda presedintele ca asa vor muschii lor, nu voteaza guverne pentru ca asa au ei chef (motivele fiind invariabil "ordin de la partid" - desi Constitutia zice clar la art. 69 ca "senatorii si deputatii sunt in slujba poporului", nu a partidului!), ies de la guvernare si blocheaza o tara intreaga pentru ca un nene l-a scuipat pe altul in gura si nenea celelalt i-a tras primului cu piciorul in cur, daca vor tin cont de Constitutia tarii si de Regulamentele camerelor, daca nu vor, se caca pe ele si unii voteaza de doua ori ca Geoana, ca el are doua vieti ca mitza, de parca joaca sotron in sufragerie cu Mihaela si soacra-sa ca sa nu le dea afara din casa, parlamentarii fac trompete la nas justitiei cind e vorba de anchete penale ca nu e voie sa fie luati la zdup daca ei nu-s de acord si alte mizerii unice pe mapamond. Aceste jeguri umane cu numele de parlamentari FAC CE VOR SI SUNT MAI PRESUS DE ORICE LEGE! 

"Străinii ne percep negativ, ca fiind versatili, când cu unul, când cu altul. Facem doar ce ne convine nouă. Imaginea românului de şmecher politiceşte este pecetluită."

Corect! Si daca stiti asta si simtiti asta si sunteti martor la asa ceva, cum naiba puteti insinua ca prerogativele functiei de presedinte al Romaniei sunt foarte mari si ca exista nu riscul, ci certitudinea dictaturii pe care, de altfel, o si traim deja cumplit de dureros, dar asa suntem noi cam timpiti si nu o simtim?! Domnule Djuvara, va rog sa aveti bunul simt sa recititi si sa reanalizati Constitutia Romaniei si veti observa ceea ce, de altfel, s-a si intimplat in ultimii 4 ani: anume ca presedintele se zbatea ca pestele pe uscat neputind sa-l rada pe Primul-Ministru dupa ce el l-a desemnat, asistind neputincios la devalizarea Romaniei prin imposibilitatea legala de aplicare a unor decizii de blocare a unor hotariri guvernamentale. Presedintele a retrimis la parlament spre reanalizare si dezbatere multe legi cretine si aberante, dar parlamentul a scuipat pe observatiile presedintelui, fara ca macar sa existe bunul simt de verificare minimala macar a corectitudinii observatiilor, pentru ca, nu-i asa, perfectiunea s-a nascut in Parlamentul Romaniei si idiot este numai tovarasul dictator Basescu. Dupa care presedintele a fost OBLIGAT de Constitutie sa promulge legile, el nevind dreptul sa le respinga, oricit de aberante si cretine erau. Va rog sa revedeti anii de guvernare Tariceanu.

Si, in concluzie, ce alte puteri sa mai dam parlamentului? Presedintele arbitru... Intre cine si cine? Vorba lu' matale: "intre mucea (senat) si cacicea (deputat)"? Asta sa fie rolul presedintelui unui stat? Pai, in cazul asta, daca parlamentul face ce vrea (ACUM, AZI, SI NU IN PROPUNEREA VIITOARE!) pentru ce dracu' sa mai avem presedinte?

Domnule Djuvara, sa va spun un secret: romanul nu face nimic din constiinta proprie. Romanul e sado-masochist. E genetica maladia asta. El trebuie macelarit, batut, deseori pina la singe, pentru ca sa se miste normal, ca sa se dezvolte rational, sa ajunga cit de cit om. Romanului ii place asta, adora situatia. Romanul fara sef e ca oaia ratacita: moare de foame, de frig si de prostie. Romanul e si o lichea ordinara, un oportunist... hopa... mi-ati luat vorba din gura!

"Şi atunci cine au fost comuniştii? Oportuniştii! Au venit grămadă. Asta e meteahnă veche la noi. Românul sare imediat acolo unde îi este interesul."

Pe bune! Numai comunistii au fost oportunisti? Domnule Djuvara, ia trageti usor "cu oblonul" peste umar la coledzii 'mneavoastra: la alde Crin, la alde Fenechiu, la alde ospataru' sef Orban Frezatu si la alde celelalte zeci si sute de membri ai partidului liberal (tot nu pot sa-l majusculez, imi pare rau). Domnule Djuvara, va rog sa din suflet sa va protejati cordul sensibil si sa nu analizati lista sutelor de hamaitori, nulitati si de lingai coprofilici care se gudura unii pe linga altii in crismele liberale de cartier (pizzerii, zahanale, bodegi etc.), chipurile la umbra dezbaterilor privind sanatatea si viitorul natiunii, in fapt, numai a burtilor proprii hamesite. Domnule Djuvara, pariu ca va ingroziti daca va dau doar citeva exemple de coledzi ca sa stiti cu cine sunteti in partid. Dar nu o fac pentru ca asta este STRICT OBLIGATIA dumneavoastra!

"Aşa că am impresia, acum, că mi se fură ceva din renumele viitor. Aş vrea să fiu lăsat în pace şi peste 50 de ani să fiu judecat" - Neagu Djuvara, istoric

Domnule Djuvara, sunt convins ca in peregrinarile dumneavoastra prin lume din copilarie si pina in prezent stiti bine ca daca dati de un caine care isi vede de drumul lui, nu-l zgindariti ca sa va aflati in treaba pentru ca s-ar putea sa... deveniti tenor sau chiar mezzosoprana! E o chestie de gentleman agreement: nu te bagi, nu-si baga coltii. Asa ca, domnule Djuvara prea tirziu sa cereti 50 de ani de pace. Din pacate, cu astfel de interventii se pare ca va cam cereti singur mai degraba intrarea intr-o densa negura si nu stiu daca peste 50 de ani isi va mai bate capul cineva cu diverse judecati in care sa fiti subiectul.

Pacat... Stiu ca simetria vietii isi face simtita prezenta, sufletele si chiar si mintile noastre metmoforzindu-se incet, incet in "piftiile" identice primelor noastre clipe pe pamint. Dar cind logica si spiritul analitic intra si ele in stari letargice sau chiar de colaps este foarte trist. Unii oameni de stiinta sustin ca un astfel de destin nu este chiar implacabil cit timp antrenamentul este constant si, mai ales, informatiile sunt filtrate comparativ continuu, la nivele maxime posibile. Probabil... Dar foarte sigur (si tot pe atit de trist mi se pare acest fapt) este ca eu, unul, incep sa ma indoiesc serios tocmai de pertinenta informatiilor stiintifice din cartile si interviurile dumneavoastra. Mizasem pe extraordinarea capacitate a dumneavoastra de sinteza, de analiza si mai ales de redare a informatiei, pe non-conformismul ideilor lansate, pe capacitatea exploratorie si de extrapolare logica... Timpul meu si sfera preocuparilor mele sunt dedicate altor zone de interes, dar scrierile dumneavoastra le-am considerat ca o completare indispensabila unei stari firesti de confort spiritual si afectiv atit de necesare celui care doreste sa-si (re)defineasca sau sa-si regasesca identitatea. Cea proprie sau cea din cadrul unui colectiv care poate fi chiar si de nivelul unui popor.

Mos_Neagule se pare ca ai cam imbatrinit degeaba. Dupa 93 de ani de trait istorie (si chiar de producator de istorie!) nici mata nu reusesti sa invalidezi una din celebrele legi ale lui Murphy si anume ca "experienta ne invata ca oamenii nu invata nimic din experienta". Pina acum doar unul singur a reusit sa "sfideze" legea amintita. De atlfel si singurul sinonim pe care-l stiu al sintagmei "venerabila senectute" este "Petre Tutea".