"...When you run so fast to get somewhere,
you miss half the fun of getting there..."
(David L. Weatherford - "Slow Dance")

Saturday 1 April 2017

Cofraje din gheaţă

Cercetătorii de la Universitatea Tehnică „Svetec Krofna” din Skopje, Macedonia, au realizat cu succes, după peste 10 ani de încercări, primele cofraje din gheaţă hiperdensă – de 2200...3600 kg/mc.


Inginerii constructori se confruntă dintotdeauna cu una dintre cele mai costisitoare probleme: cofrarea elementelor din beton armat necesită cantităţi enorme de material lemnos care, nu de puţine ori, se distruge complet chiar şi după o singură utilizare, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care costurile sunt foarte mari, de exemplu, în cazul în care se doreşte obţinerea unor betoane aparente de calitate superioară. Suprafeţele rugoase ale betoanelor cofrate cu materiale lemnoase obligă la aplicarea unor tencuieli costisitoare determinante de o manoperă specializată şi de durată, de cantităţi importante de materiale, evident, de calitate superioară ş.a.
Deşi încă în faza de aplicare experimentală, utilizarea cofrajelor din gheaţă hiperdensă are toate şansele să fie aplicată pe scară largă chiar din a doua jumătate a acestui an.
Apa ce urmează a fi utilizată se filtrează suplimentar pentru eliminarea oricăror particule mai mari de 0.1 mm întrucât acestea pot deveni centri de cristalizare ce vor fragiliza gheaţa şi-i vor reduce semnificativ proprietăţile mecanice. Pentru eliminarea clorului, apa este amestecată cu o soluţie salină de clorazepat dipotasic, operaţiune care, dacă nu ar fi efectuată, nu ar putea permite atingerea nici măcar a unei densităţi de 900 kg/mc. Apa este apoi răcită brusc într-un condensator cu azot lichid (-196 ºC) şi introdusă într-o autoclavă timp de 35 minute, la o presiune de 150 bar, în formele solicitate pe şantiere. Imediat după scoaterea din autoclavă, se aplică pe una dintre suprafeţe o ţesătură din fibră de crisolit ce aderă imediat la suprafaţa plăcii de gheaţă din cauza diferenţelor mari de temperatură, evitându-se astfel ruperea fragilă a elementului de cofrare.
Utilizarea cofrajelor din gheţă hiperdensă are următoarele avantaje foarte importante: 
  • nu mai este necesară aplicarea unei substanţe de decofrare, ceea ce reduce semnificativ gradul de poluare al aerului şi al solului; 
  • se elimină riscul de segregare datorită faptului că betonul alunecă practic pe stratul de gheaţă ce acoperă superficial (2-4 mm) fibra de crisolit; 
  • reacţia exotermă a betonului (cu degajare de căldură) va topi stratul superficial de gheaţă ce acoperă fibra, aceasta va adera la suprafaţa de beton printr-un „transfer” termic, permiţându-se astfel armarea suprafeţei suport a elementului din beton armat. Fibra de crisolit, odată „lipită” de elementul din beton armat, permite aplicarea directă a gletului de finisare şi, apoi, a varului lavabil, nemafiind necesare multiplele straturi de tencuiali pe bază de ciment, greutatea totală a clădirii fiind, în final, mai mică şi cu 15% decât în cazurile „tradiţionale”! 
Cofrajele din gheaţă hiperdensă au avantajul că o pierdere a rezistenţei panourilor la dezgheţarea acestora de sub 10% nu are loc la mai puţin de 2 ore de la terminarea prizei betonului, deci practic fără nici un fel de risc de prăbuşire a elementului cofrat.
Panourile de cofraj din gheaţă hiperdensă au ca sisteme de rezemare provizorie şpraiţuri-ciupercă (şpraiţuri prevăzute cu discuri circulare de diferite dimensiuni). După dezgheţarea cofrajelor din gheaţă, apa astfel rezultată asigură tratarea continuă a elementelor structurale din beton armat, necesară hidratării corecte a cimentului.
Pe piaţa românească doi importanţi oameni de afaceri şi-au anunţat deja disponibilitatea preluării în franciză a producţiei, astfel că în luna august sau septembrie a acestui an există şansa reală a utilizării cofrajelor din gheaţă hiperdensă şi în România.

1 comment:

  1. Si iata si bilantul zilei de 1 aprilie 2017:
    - 42 de like-uri (cu tot cu cele din privat),
    - 2 mirari profunde,
    - 2 ha-ha-uri,
    - 1 "lacramioara" schimbata dupa un Like. :D
    Din cele 42 de Like-uri, 5 nu se pun pentru ca au participat la conspiratie, drept pentru care le multumesc! ;)
    Din cele 37 de Like-uri ramase, 27 au fost ale... inginerilor constructori de la care am primit mesaje de incantare de genul "viitorul suna bine" si "sa vedem in practica". Cum anul asta 1 aprilie a picat sambata, cadrele didactice de specialitate entuziasmate (nu putine! :D ) n-au apucat (inca!) sa le si transmita studentilor noua inventie. Dar au tot timpul saptamana viitoare (in cazul in care nu intra din nou pe Facebook pana in weekend-ul urmator ca sa citeasca acest text!) :D.

    Si acum cateva mici lamuriri.

    "Svetec Krofna" inseamna in macedoneana "Sfanta Gogoasa" (sau ceva in genul asta - am tradus cuvant cu cuvant).

    Clorazepatul dipotasic este un medicament utlizat in tratamentul anxietatii si al alcoolismului. Nu stiu, insa, cum s-ar putea obtine o solutie salina din acest medicament. :D

    Cine va reusi sa obtina gheata intr-o autoclava cu siguranta ca va primi cel putin Nobelul pentru fizica, pentru ca legile termodinamicii vor trebui rescrise! E drept ca la 150 de bar si la -196 de grade Celsius apa este solida, dar va recomand sa intrebati un fizician cum ati putea obtine niste placi de gheata prin racire cu azot lichid, pentru ca pe mine nu ma duce mintea!

    Iar fibra de crisolit nu m-ar mira ca tehnic sa fie posibila o astfel de realizare, dar n-ar fi pacat? Lasand discutiile despre pret... :D

    Va multumesc pentru lectura si va urez o primavara incantatoare!

    P.S. - Pana la ora publicarii bilantului, articolul a fost lecturat de 329 de ori. Ceea ce inseamna ca n-am muncit degeaba! ;)

    ReplyDelete