Infractorul de la cort

Dezastrul lăsat de guvernarea PDL a fost pur şi simplu şocant. Spre sfârşitul anului 2009, toate progresele făcute cu uriaşe eforturi, au fost spulberate printr-o serie de gesturi şi acţiuni politice catastrofale. Promovările tuturor tembelilor în funcţii publice cheie, care, la rândul lor, şi-au montat în subordine toate neamurile (proaste) posibile şi mai ales imposibile au fost făcute prin abuzuri grosolan de ilegale şi umilitoare până la sinucideri chiar.

Sub pretextul reducerii cheltuieilor publice, au fost desfiinţate instituţii extrem de importante dintr-o simplă învârteală de condei, pentru că un oarece nene sau o oarecare tante cu foncţie şi grad cumpărate din bazar s-au sculat cu faţa la cearşaf într-o anume dimineaţă. Au fost tăiate drastic şi pe criterii total arbitrare fonduri de subzistenţă instituţională, s-au recreat rapoarte de subordonare stupide, ilegale şi ridicole, au fost abrogate şi emise alte legi total neconstituţionale de către un prim-ministru care (încă!) predă „Drept constituţional” şi multe, multe altele. Nu faptul că au fost tăiate abuziv salariile şi toate celelalte drepturi de natură financiară a fost bomboana pe colivă, ci faptul că la aşa-zisa reintrare în noile grile de salarizare veniturile deveniseră chiar mai mici decât înainte de reducere. În fine, o guvernare cu adevărat... Boccie! Pe acest fond de dezastru moral şi economico-social au venit „salvatorii” neamului: USL-iştii. Era previzibil că vor câştiga, dar ceea ce a uimit (puţin!) naţiunea română a fost scara fraudelor electorale care i-a adus la o majoritate strivitoare, concomitent cu o dilatare grotescă a reprezentării parlamentare, în fond o anexă-robot a executivului, o turmă majoritară de infractori, din rândurile cărora s-a plămădit cel mai venal, penal şi nenorocit guvern pe care l-a dat mapamondul vreodată. Un guvern care va desăvârşi spolierea ţării de absolut toate resursele, efort la care a contribuit cu câte puţin, dar esenţial, fiecare guvernare anterioară din ’89 încoace: aur, petrol, gaze, cupru şi alte neferoase, toate resursele energetice, pădurile, ba până şi apele captate tocmai din vârfurile munţilor pentru cele mai mari şi inutile crime naţionale - micro-hidrocentralele de munte. Iar acum străinii vor putea să ne cumpere chiar şi pământurile, pe mai nimic! Şi mă întreb de ce oare nu vor avea dreptul să-şi planteze şi steaguri proprii pe acele proprietăţi în numele ţărilor din care vin? Proprietatea este garantată, nu? Şi garantată şi protejată şi de către Bruxelles, nu? Oare cei care au fost capabili de astfel de atrocităţi nu au copii? Chiar nu pot să vadă că prin prostiile imense făcute în aceşti câţiva ani, nemernicii ăştia nu vor avea ce lăsa nimic moştenire nepoţilor? Atunci de ce naiba se măi prăsesc între ei dacă au amanetat până şi viitorul propriilor plozi?! 

Este bine ştiut că sub măştile de partid toţi parcă-s fătaţi de-o singură mamă, au aceleaşi pseudo-caractere, interesaţi fiind exclusiv de propriile supra-îndestulari. În 2009, un fitilist de partid a mai băgat o bombiţă al cărei efect dezastruos se pare că a scăpat dezbaterii în mass-media. Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014 include, la articolul 36, aliniatul 1, o modificare extrem de importantă a Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, citez: 

„Art. 24 va avea următorul cuprins: Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
a) executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) şi g), cu excepţiile prevăzute de lege; [...]” 

Literele b), c) şi e) se referă la monumente istorice, căi de comunicaţii, instalaţii şi branşamente de orice fel, explorări geologice etc. Parşivă este introducerea în această enumerare a literei g) – „organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote”. Cu alte cuvinte, pentru o noapte sau mai mult, la cort sau la rulotă, oriunde prin ţară, puteţi înfunda chiar puşcăria de la trei luni la un an! Fitilistul de partid tremura la gândul că gaşca lui s-ar putea trezi cu corturi în Piaţa Universităţii (ca în Ucraina, probabil) şi şi-a luat (discret, ce-i drept) niscai măsuri de precauţie. Numai că a venit un alt fitilist de partid pe care-l încurcau nişte chestii în aceeaşi lege, dar a cărui intervenţie cam strică acum treburile primului. Să luăm, spre exemplu, cazul unui monument istoric care stă cu firească nesimţire în calea unui „investitor strategic” (de bazare, de birouri…). Demolarea fără documente se cheamă infracţiune, iar articolul 25 din Legea 50/1991 zicea următoarele: 

„În cazul savârşirii faptelor prevăzute la art. 24, organele de control prevăzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.” 

Ei, acum e acum: prin Legea 187/2012 - aţi ghicit! - acest articol se abrogă! Şi o să întrebaţi atunci cum află organele penale de o astfel de infracţiune? Păi, foarte simplu, după cum spunea zilele trecute varanul securist: prin telepatie!

Pentru că şi alţi fitilişti de partid se plictiseau, s-a considerat necesară încă o intervenţie legislativă ce are o semnificativă diferenţă de fond faţtă de precedenta prevedere şi prin care se introduce noţiunea de „punere în pericol” (art. 48 de modificare a art. 31 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii), adică exact cea care tocmai fusese scoasă din vechiul Cod Rutier, celebra “conducere la limita evitării oricărui pericol” - acum nu vom mai şti niciodată dacă erau incluşi şi meteoriţii!

Einstein zicea că „lumea este periculoasă nu din cauza ticăloşilor din jurul nostru, ci din cauza celor care nu fac nimic împotriva lor.” Cum facem? Schimbăm „lumea” cu „România” sau România cu lumea?