Teatrul “Cub” sau “Hardughia” – sezonul 2

“Some people walk in the rain, others just get wet.”

Roger Miller

    După ’89 am recâştigat unul dintre drepturile fundamentale: de a vorbi şi a scrie în libertate deplină. Din păcate câştigul ăsta a fost foarte prost înţeles şi, în lipsa unei minime autocenzuri de a consemna doar lucruri importante, am ajuns pe muchie de cuţit în ziua de 18 mai din cauza excesivelor retorici lipsite de orice substanţă, de logică elementară, de bun simţ şi de mesaj. Prea mulţi analfabeţi funcţionali au ajuns să scrie pancarte şi să facă petiţii şi sunt convinşi că răgetele, bicepşii şi şantajele de orice fel reprezintă argumentele supreme în faţa cărora raţiunea trebuie obligatoriu să se supună.

Descoperire epocală: prima imagine a tahionilor cu viteză hiperluminică

Sunetul se propagă în aer cu circa 300 până la 340 m/s (în funcţie de condiţiile atmosferice şi de altitudine), iar în lichide şi medii solide de la circa 1500 la peste 3000 m/s, deci de 5 până la 10 ori mai repede. Asta înseamnă că zgomotul făcut de un tren, de exemplu, ajunge de 10 ori mai repede prin şina de rulare decât prin aer, de aceea lipind urechea de calea ferată poţi afla dacă acesta urmează să sosească.

Asupra sălii de fandări şi coerciţii muzicale a Filarmonicii de Stat din Iaşi

„Fără muzică, viața ar fi o greșeală”.

Friedrich Nietzsche

Pentru că ne-am trezit şi ne-am învechit împreună cu ea, cel puţin cei din generaţia mea am fost convinşi că Sala de concerte a Filarmonicii a fost dedicată dintotdeauna evenimentelor simfonice şi corale. Abia acum aflu şi eu că nici pe departe nu a fost aşa. Clădirea a avut o cu totul altă destinaţie iniţială, iar soluţia constituirii ca sediu oficial al muzicienilor s-a suprapus – perfect oportun politic – cu planul comuniştilor de a desfiinţa instituţia religioasă. Astfel, patrimoniul local s-a “îmbogăţit” cu o sală de spectacole ce are o acustică pur şi simplu mordantă.